ŞTIINŢĂ ŞI TEHNOLOGIE
Istoric
China a fost un lider mondial în domeniul științei și tehnologiei, până la Dinastia Ming. Descoperirile antice și invențiile chinezești precum fabricarea hârtiei, tipărirea, busola, praful de pușcă, (cele „Patru Mari Invenții”), au fost mai târziu răspândite în Asia și Europa. Matematicienii chinezi au fost primii care au folosit numerele negative. Cu toate acestea, până în secolul al XVII-lea, lumea occidentală a depășit China în dezvoltarea științifică și tehnologică. Cauzele acestei „Mari Divergențe” continuă să fie și azi dezbătute. După repetate înfrângeri militare ale Chinei de către țările occidentale, în secolul al XIX-lea, reformatorii din China au început promovarea științei și tehnologiei moderne, ca parte a Mișcării de Auto-Consolidare. După ce comuniștii au venit la putere în 1949, s-au făcut eforturi pentru organizarea științei și tehnologiei după modelul Uniunii Sovietice, în care cercetarea științifică a fost parte a planificării centralizate. După moartea lui Mao în 1976, știința și tehnologia a fost enunțată ca una dintre cele Patru Modernizări iar sistemul academic de inspirație sovietică a fost, treptat, reformat.
Perioada contemporană
De la sfârșitul Revoluției Culturale, China a făcut investiții semnificative în cercetarea științifică, cheltuind peste 100 de miliarde de dolari pentru cercetare științifică și dezvoltare, doar în 2011. Știința și tehnologia sunt considerate ca fiind vitale pentru atingerea obiectivelor economice și politice și reprezintă o sursă de mândrie națională, descrisă uneori ca „tehno-naționalism". Oamenii de știintă chinezi au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică de patru ori și Premiul Nobel pentru Chimie o dată; acești erudiți și-au obținut diplomele științifice în occident, unde, de asemenea, au facut și mult-premiatele lor cercetări științifice.
China își dezvoltă rapid sistemul de învățământ, punând accent pe științe, matematică și inginerie; în 2009 peste 10.000 de ingineri au absolvit studiile de Doctorat și mai mult de 500.000 au absolvit studiile universitare de licență, mai mult decât în orice altă țară. China este, la nivel mondial, al doilea cel mai mare editor de lucrări științifice, publicând 121.500 de studii numai în 2010, inclusiv 5.200 de lucrări academice apărute în publicații științifice internaționale de renume. Companiile tehnologie din China, cum ar fi Huawei și Lenovo au devenit lideri mondiali în domeniul telecomunicațiilor și a calculatoarelor personale, iar supercomputerele din China sunt constant evaluate ca fiind printre cele mai puternice din lume. În prezent, China experimentează o creștere semnificativă a utilizării roboților industriali; din anul 2008 până în 2011 instalarea de roboti multi-funcționali a crescut cu 136%.
Programul spațial chinez este unul dintre cele mai active din lume fiind, o sursă majoră de mândrie națională. În 1970 China a lansat primul său satelit, Dong Fang Hong I. În 2003 China a devenit a III-a țară care a trimits, în mod independent, un om în spațiu, odată cu zborul spatial al lui Yang Liwei, la bordul navei Shenzhou 5; până în iunie 2013, zece cetățeni chinezi au călătorit în spațiu. În 2011 a fost lansat Tiangong-1, primul modul al statiei spațiale a Chinei, marcând astfel primul pas într-un proiect de asamblare a unei statii spațiale cu echipaj mare, până la începutul anilor 2020.
China își dezvoltă rapid sistemul de învățământ, punând accent pe științe, matematică și inginerie; în 2009 peste 10.000 de ingineri au absolvit studiile de Doctorat și mai mult de 500.000 au absolvit studiile universitare de licență, mai mult decât în orice altă țară. China este, la nivel mondial, al doilea cel mai mare editor de lucrări științifice, publicând 121.500 de studii numai în 2010, inclusiv 5.200 de lucrări academice apărute în publicații științifice internaționale de renume. Companiile tehnologie din China, cum ar fi Huawei și Lenovo au devenit lideri mondiali în domeniul telecomunicațiilor și a calculatoarelor personale, iar supercomputerele din China sunt constant evaluate ca fiind printre cele mai puternice din lume. În prezent, China experimentează o creștere semnificativă a utilizării roboților industriali; din anul 2008 până în 2011 instalarea de roboti multi-funcționali a crescut cu 136%.
Programul spațial chinez este unul dintre cele mai active din lume fiind, o sursă majoră de mândrie națională. În 1970 China a lansat primul său satelit, Dong Fang Hong I. În 2003 China a devenit a III-a țară care a trimits, în mod independent, un om în spațiu, odată cu zborul spatial al lui Yang Liwei, la bordul navei Shenzhou 5; până în iunie 2013, zece cetățeni chinezi au călătorit în spațiu. În 2011 a fost lansat Tiangong-1, primul modul al statiei spațiale a Chinei, marcând astfel primul pas într-un proiect de asamblare a unei statii spațiale cu echipaj mare, până la începutul anilor 2020.
Lansarea rachetei chineze „Marșul cel Lung 3B”